Încearc să combin noul fără a mă limita, încercând să-mi onorez cea mai veche promisiune. Dezvolt o mare încredere în mine, în univers și în mama natură, iar apoi experimentez mai mult decât cred taine ale destinului. Timpul pierdut mi-l dedic dezvoltării personale, călătoriilor fără direcție și scop, cărților cu esență și muzicii. Acțiunile viitorului trecut mi-au dat prea multe subiecte de analizat.
Descopăr lăcașe ascunse care mă direcționează spre cotloane luminoase și mai tăcute decât mine, îmi șoptesc să mă pregătesc pentru ceva mare și să cred.
Sincer să fiu par lipsit de sentimente, dar îmi iubesc teribil viața, indiferent de consistența efortului sunt dornic de a mă recunoaște printre secretele universului.
Meschin ca intotdeauna, nu iubesc prea multe, dar sunt fascinat de aproape tot, de la primul fir de iarbă al zorilor, la zborul decadent al fluturașului și până la apusul decent al trandafirului.
Pare un mod decent de a-mi accepta destinul, dar este o calea mai importantă decât destinul însăși.
