duminică, 24 august 2014

Real drug

Amalgamul chimicalelor din capul meu se dilata, nimic nu imi arata realitatea, compozitii chimice contrasteaza culorile, iar neuronul se face ca avorteaza. In chinurile facerii simt gustul zambilelor, duhoarea lasata de zborul randunelelor si atractia gravitationala a ultimului fum.
Ametit de ultimul fum aflu linistea nefireasca a fluturasului ce orbiteaza, ca un satelit, in jurul stelelor cazatoare, descopar ca acel fum, ce incearca sa pastreze linia echilibrului creat de cartita ce sapa nestingherita in cotroanele sigilate ale ultimei franturi din creier si pastreaza amintiri ale junxtapunerii luminii peste chipul fluturasului.
Fluturasul e neobosit, zburand aidoma unui soim in cautarea prazii, cartita exploateaza mirificele lumi amalgamate ale impulsurilor neuronale, devenind o echipa a sfredelului ce izgoneste tristetea, urmand ca in fiecare nanoparticula sa se uneasca intr-o explozie de orgasme. Urmase ale multiplelor orgasme, vise cu corpul gol al iubitei, amintiri ale copilariei, primul gand meschin in care era implicata eterna iubita, sarutari abandonate pe sani sau... pe spate si placerea orgasmului bicefal al uniunii devoratorilor de trecut recreaza stari de euforie orgasmica.
Dependenta de acest drog e bizara, nu ma pot opri, fiecare por al pielii o cere, grupe de muschi se contracta, iar sinapsele neuronale te cer. Juisez vise comune, timpul se perinda cu viteza si-mi impune o perioada relaxanta de implozii intre soldurile tale nesarutate de luni. 
Flurasule zbori prin vidul dintre vise, ma contorsionezi in spatiul mirific al dorintelor preconceptionale, imi prezinti exponential clipe ce vor venii.
Raspuns final: inebunesc si imi e dor de tine. Te doresc si sunt cretinizat dupa iubirea ta, dupa corpul tau ce freamata aidoma valurilor marii aplecat peste mine.
Practic: zboara iubito, aripile tale ma ating cu dor. Vreau sa nu ratez nici o atingere, imi doresc ca fiecare aripa sa ma expulzeze in adancul universului, dorinta ta orgasmica sa fie porunca.
Real: te iubesc. Esti drogul meu, pulbere de stele de care sunt dependent. Si imi lipsesti.


marți, 19 august 2014

Aripi de vis

O poveste de dragoste nu este răscolitoare, doar fascinantă și la fel de tulburătoare aidoma divizării primei celule. Ador povestea începuturilor, a fiecărui mister al sufletului omenesc, aceea forță tainică a ființei, o forță de atracție, apoi apari Tu, chip angelic. Poate cândva în copilărie nici nu am realizat când m-am îndrăgostit de tine, probabil din prima clipă. Continui să desenez vise și astept ca fluturi multicolori să zboare până la tine cu vibrații de aripi nocturne. Gânduri rupte de amintiri incolore mă sprijină în speranță… și aștept să ne împletim din ce în ce mai strâns în labirintul deșertăciunilor.