Ținutul Momârlanilor - Etica și deontologia hoțului în crearea unui brand turistic

 
   Intrat într-un joc meschin al unui individ orgolios și fără discernământ, descopăr o persoană limitată, cu un IQ scăzut, poate bolnavă psihic, obsedată de putere, care se consideră având o demnitate de o valoare neaditivă supremă. Sacrifică tot pentru fantasmagoriile vieții lui, pentru că la noi în Valea Jiurilor numărul nu contează, se crede liderul suprem, iar noi amărâții de localnici vor face umili osanale la picioarele lui.
    Aș spune în schimb, că există un drept la viaţă şi o lege morală care ne obligă să nu atentăm la viaţa altora.
Mai sunt de actualitate etica ori deontologia? Mai poate fi exercitată autoritatea în mod etic?
   Mai poate deținătorul autorității să manifeste un comportament deontologic în emiterea hotărârilor sau adoptarea deciziilor?
Ținând cont de actualele dezbateri din mediul online de pe pagina de Facebook Povestea Văii Jiului, dar și de contextul general creat de acest domn Roșca, ce ar putea afecta întregul ansamblu de activități turistice (publice sau private), de posibilele efecte economice anticipate ca rezultat al minciunilor, hoțiilor și invențiilor, dar și de conturarea înființării Organizației de Management a Destinației Turistice Valea Jiurilor – Depresiunea Petroșani – Ținutul Momârlanilor și a sumelor de bani pe care acest individ le visează a le manipula, se nasc o serie de întrebări pertinente care merită un răspuns.
   Este greu de răspuns mai ales când am fost acuzat de furt intelectual de individul care a a colectat (să nu spun furat din mediul online) imaginile cu sfincși, urieși, babe fără să se gândească că la 150 de kg nu prea l-aș vedea urcând la Piatra Sturului sau în Vf. Iorgovanu și nici scorile de lemn din Scocul Urzicarului sau Cheile Iarului nu știu dacă i-ar suporta greutatea.     Nu cred că în nemărginita lui cunoaștere a fost capabil să creeze acele rute cultural turistice ca apoi să mă acuze de furarea idei și de plagiat, iar în privința celor două imagini (cine cunoaște bine limba română scris-vorbit-înțeles va vedea și sursele). Remintesc și de Strategia de dezvoltare turistică… băăă, atunci când a fost realizată (Nu furată cum atragi atenția și vândută primăriei!!!) te chinuiai să-ți legi șireturile la șlapi.
   Mă întreb de ce după cățiva ani apari tu și îți asumi munca altora.
    Și acum să vedem cum stă treaba cu demisia mea, cea pe care tu o ceri în disperare pe Facebook. 

Întreb: Tu m-ai angajat? Muncesc cumva la firma ta? Angajatorul meu dacă va fi nemulțumit de activitatea pe care o prestez mi-ar fi cerut demisia.

Nu am fost la târguri de turism? Greșești. Sau ești prost, informat. Se poate verifica, inclusiv pe mult lăudatrul Facebook.
   Te lauzi că tu ești inima Ținutului Momârlanilor? Când te-am cunoscut și când ne-ai prezentat ideea (era și în mediul online pe pagina ta de atunci) îmi aduc aminte că pe fond portocaliu scria Țara Momârlanilor (încă avem printscreen-uri, dar și pe hârtie), iar noi (se vede în poză câți eram) ți-am spus că lucrăm de ceva timp la brandul Ținutul Momârlanilor, idee care am descoperit-o în mai multe lucrări scrise și reportaje în ziare sau reviste (Formula AS, Ziarul Văii Jiului, Ziarul Exclusiv, etc.), interviuri cu localnici de la Estul la Vestul Depresiunii Petroșani (nu mai dau nume pentru că acele persoane au creat o imagine frumoasă și elegantă a brandului Văii Jiurilor).
    Mă somezi că vom ajunge în instanță dacă nu scoatem de la OSIM brandul turistic al orașului și stațiunii Uricani și nu acceptăm dragonul tău.
Să renunțăm la ceva ce există?
    Acel dragon încă nu este marcă înregistrată, va fi, dar nu este al tău, descopăr că este al unei persoane care a ajutat enorm de mult dezvoltarea turistică  în Vestul Văii Jiurilor și care este un actor important în economia locală.
    Părerea mea și a multor persoane educate este că Dracon este specific zonei Orăștie, Ținutul cetăților dacice, a locurilor unde se poate dovedi existența dacilor, pentru că dacă ne uităm puțin prin istorie, această zonă era locuită acum 300 de ani de jieni, numele de momârlani a fost dat ulterior de cei ce au venit și au exploatat această populație arhaică, pădurile ce acopereau această magnifică vale și bineînțeles cărbunele din adâncuri.
    Ar fi multe de spus, dar descopăr că umila-ți capacitate craniană (locul în care stă creierul, acea chestia aia cu neuroni, folosiți la gândire de unii,  sexuali de alți și pentru a face gălăgie de ultimele scursuri ale umanității) este limitată, și prefer să te ignor și să te las să bălăcărești pe tema aberațiilor tale.
 
 P.S.

Aceste rânduri nu sunt Dreptul la replică.