Melcul ce se durigă

 Nu i se spune nicicum, noi îi spunem ”melcul ce se durigă”. 

De ce? Apoi e ca o celenterată rotundă, urâtă și puțitoare. 😖

Pentru că atât poate, de cum iese din cochilia lui cu patru roți (având un șarpe desenat pe ea), gâfâie ca după o cursă cu un Bugs Bunny cu picioru-n ghips. 

Ferește-te din calea lui că nu te ocolește, el nu pășește ci se durigă, cu urlete de  trâmbiță răgușită rade tot ce prinde. Pentru că nu ai voie să vorbești, ești obligat de tonul vocii rablagite să-l asculți, poate înțelegi ceva că el a inventat totul, iar tu ești un mic meteorit ce traversează marea hegemonică plină cu celenterate monosexuale agabaritice din care a răsărit.

Un ieftin Haplea ce îl imită pe Widmann, în căutarea unei armate de ascultători ana(...)li, efeminat în toată amploarea lui de pinguin grotesc, hapsân ca o ultimă fărâmă a unei civilizații ce nu a existat și a apus înainte de apariție.

Nu se dă în lături de la nimic, ferește-te că te va scuipa și apoi te va linge pentru a avea ce să-ți ceară înapoi, urmând ca în zilele ce vor urma să se laude că el ți-a dat, iar datorită lui și a balelor cu care și-a marcat traseul ai ajuns pe culmile deznădejdi pe care ți-a plantat-o și cu care vrea să te manipuleze.

Iar spre final descoperim că nu ești decât un alt milog la poarta cerșetoriei, o celenterată ipocrită divizată din lichidul seminal al glandei lui Cowper, la nașterea unui ratat neuron bisexual amorf și fără vlagă.

Fiind centrul infimicului microunivers pe care ți l-ai creat, rămâi acolo, e locul tău.

Și pentru că știu că mă urmărești cu înverșunare, disperarea ta a ajuns pe culmile absurdului în lipsa comunicării cu mine,  neavând ce idei și proiecte să-mi mai furi, ți-aș reaminti că totul se plătește.

NU uita: 

- Ținutul Momârlanilor este al nostru, al localnicilor, tu ești doar un milog cerșetor ce-și caută locul într-un areal în care dacii nu au existat;

- Podurile naturale sunt aici de milioane de ani, tu nu aveai cum să te durigi până la ele;

- Sfincși și Urieșii de la noi sunt un joc al copilăriei. Noi îi știm pe ai noștri, peste 500, așa că nu te mai lăuda că i-ai inventat tu.

- Îți recomand să mai slăbești, cu cele 150 kg ale tale chiar nu te crede nimeni că te poți duriga mai mult de 25 de metri ce la cochilia cu roți și șarpe desenat pe ea.

- Mai fă și tu un duș (măcar bianual) că puți, pentru gură îți recomand peria de curățat buda.